Traim intr-o societate consumatorista, in care timpul inseamna bani de la varsta la care inca speram sa o tinem in party-uri all day long. Filmele americane ne prezinta de in ce mai des stilul de viata in care gospodaria e pusa pe locul doi, in care sunt platite femei care fac curatenie de 2 ori pe saptamana si babysitter cu program full time. In urma cu cativa ani a aparut si in Romania serviciul de livrare la domicilui, dar pe atunci ne limitam comenzile din cauza taxelor de transport. Astazi am ajuns la statutul de “client fidel” la o pizzerie sau un serviciu de catering. Am ajuns atat de ocupati incat a devenit un lux mancarea gatita acasa, serile in care manacam impreuna cu toata familia sau colegii de apartament? De ce stim pe de rost meniul, cu , ortimente si preturi de la anumite localuri? De ce au ajuns cantinele sa fie deschise pana la 8 seara? De ce la pranz trebuie sa comanzi cu 2-3 ore inainte deoarece firmele de catering sunt prea solicitate?

Am ajuns repede la concluzia ca mancarea gatita acasa nu este mai ieftina decat ceea ce gasesti in meniul restaurantelor mici, nici data faci un calcul al produsului final, fara sa te gandesti la timpul pierdut cumparand ingredientele, timpul efectiv de preparare, stresul pentru “oare ce sa mai gatesc azi?”.

Pentru Cluj, recomand Pizza Texas’ cu multe sortimente de pizza la preturi care pornesc de la 12ron si au o medie de 14ron/pizza. Oferta lor cuprinde paste pe la 10ron/portie si salate la acelasi pret. Comanda minima pentru zona Marasti/Gheorgeni este de 10 ron, iar restul cartierelor 25ron, cu livrare gratuita in ambele cazuri.
Al doilea restaurant, pe care il aleg insa pentru mancarea de la pranz, de la servici este Shanghai in mod deosebit pentru ca imi este in drum, si pentru ca ador mancarea chinezeasca. O portie mare e 10ron, cu 250g de orez si garnitura. Aceasta din urma este pentru toate gusturile, de la pui cu ananas, la mancaruri mai “romanesti”; pui cu ciuperci, pui cu bambus si ciuperci etc.

Cand ma gandesc cat de mult am asteptat sa cresc.. Cu cata speranta foloseam fraza “cand voi fi mare..” Sunt “aproape mare”, in 6 luni primesc diploma de inginer si rutina zilelor lucratoare se imparte intre dimineatile la facultate, part-time jobul prelungit la 6 ore dupa venit masa, ajuns acasa, gatit si un pic de curatenie, trimis prieten la lucru cu pachetel pe program de noapte, invatat ca de-aia e sesine si a doua zi de la capat. Dedorul copilariei am investit cu fiecare nou an de facultate in jocuri care-mi erau dragi pe vremea cand ajungeam acasa cu mancarea calda pe masa, aveam doar grija temelor si-a jocurilor de dupa-amiaza cu copiii din cartier. In anul intai a fost un joc de fussball, din pacate din prea mult plastic si fragil. Anul urmator am evoluat la scrabble si apoi remmi. Intre timp am cumparat un joc de poker cu carcasa de aluminiu, jetoane si tot ce trebuie pentru o seara cu prietenii. Au urmat carti de joc cu animatiile preferate, pacalici, memory, domino si altele. Am inceput sa apreciez machetutele de masini de dimensiuni diferite si preturi la care nu le-as lasa la indemana copiilor. Ultima achizitie a fost o colectie de “150 de jocuri” de la Noriel, cu 4 table de joc duble: Nu te supara frate! Piticot, Sus Jos, Cursa cu obstacole, Dame, Moara, Table si ceva joc in stea. Astea sunt evadarile noastre in copilarie in weekendurile in care nu impartim facturi la numarul de colegi cu care impartim un apartament si nu stam la cozi sa le platim. Alaturi de cateva beri si prieteni pe cinste sunt deliciul serilor perfecte petrecute acasa.

leapsa catre georgi

Zilele astea am avut nevoie pentru activitatea de la servici sa-mi storc putin creierii cu ce stiu eu dupa 4 ani de facultate. Majoritatea prietenilor stiu ca termin “ceva pe mediu”, dar ce anume inseamna Inginer in Protectia Mediului Industrial? Cu ce ma deosebeste de cei care au terminat ingineria de la Babes, sau stiinta mediului la aceeasi Universitate, cei de la chimie, biologie sau de la agronomie? Ce tip de job ar fi potrivit sa caute un coleg de-al meu ca sa poata lucra la potentialul si pregatirea maxima de care a beneficiat?
S-o luam pe rand. Sunt inginer (voi fi peste cateva luni) ca baza, deci stiu citi un desen tehnic, sa fac asa ceva, sa inteleg Autocad si programe similare la nivel de incepator. Stiu cum arata interiorul unei fabrici, norme de protectia muncii si altele de genul.
Ca inginer de mediu cunosc legislatia, am auzit de audit de mediu, sistem de management de mediu, deseuri – de la colectare, depozitare, sortare, incinerare, reutilzare etc, notiuni de epurare atmosfera, apa, sol, ecologie generala, energii alternative etc.

Invit cititorii acestui blog sa lase un comment scurt cu ce cunostinte au acumulat ei dupa anii de studentie, sau, de ce nu anii de lucru in domeniul lor.

Noaptea de Revelion, un birt din Ungaria. La o masa savuram niste beri si ne amuzam de vecinii nostri germani, cu halbele de cate 1l de bere in fata. Din vorba in vorba, ne intreaba de unde suntem si ce facem in Budapesta.
noi: Romania..
nemtii: ???
noi: hai sa-i luam cu Transilvania, desi eram la 300km de tara, poate avem succes
nemtii: Transilvania?? Ahhh.. Canibali!!
noi: cum canibali? Dracula!!
nemtii: NU Dracula, Canibali!!
nemtii: de unde din Transilvania?
noi: Klausenburg (profa’ de germana m-a invatat ca n-o sa dau gresi cu asta :) )
ei: ce Klausemburg?
noi: Cluj!
nemtii: Cluf! Cluf! Champions League! Cluf!!
noi: noah, si ce faceti in Budapesta?
nemtii: de Revelion, vizitam tari din Europa de Est sa bem ieftin!


O nebunie de joc care mi-a ocupat zilele in ultima perioada.

Dupa ce ne hotaram ca a nush-cat’a bere e deja mai mult decat putem duce, e timpul sa ajungem fiecare la casa lui. Cu colegii e simplu, birtu e chiar langa camine. Rog cel mai bun prieten sa ma conduca pana la taxiuri, cu ideea ca s-a terminat inca o zi de gandit. Degeaba. Zic adresa la taximetrist, tipu stramba din nas si ma roaga sa-i dau detalii. E unu noaptea nenea, sunt ametita, e la 3 strazi de aici, ce e asa de greu?!?! Ne descurcam cu chiu cu vai, eu fiind pieton in 99% din timp si habar n-am de sensuri unice n stuff.

Ajung acasa, cartofii pai de la cina sunt calzi. ???!!? . Dilema rezolvata, stateau in spate la laptop, coolerul degaja caldura, cartoii stau calzi de cateva ore. Excelent.

Statusu de rigoare. O colega mai… trecuta de studentie sa zicem asa.. “Cu ce ocazie?”

Orice stundent stie. Dupa o zi de facultate meriti o bere. Un student muncitor stie ca dupa o zi de facultate + o zi de lucru, meriti mai multe beri. Motivu? E luni!! :)

Cred ca in cazul problemelor eco, ar trebui sa ne uitam mai mult in ograda altora si sa incercam sa aplicam ceea ce altii au realizat de ani buni. Una din cele mai mediatizate probleme globale, si anume reducerea emisiilor de CO2 isi gaseste incet-incet solutiile pe strazile Europene. Daca suedezii ne-au luat-o cu mult inainte prin folosirea biogazului la nivelul unui oras (Linkoping – aprox. 100.000 locuitori – unde toate mijloacele de transport in comun functioneaza pe biogaz, unde taxiurile sunt masini hibride si este un tren experimental care foloseste acest biocombustibil) alte orase incurajeaza metodele prin care se evita folosirea masinilor personale.

Transportul in comun
Degeaba ne bombardeaza autoritatile cu beneficiile transportului in comun, daca acesta este sub orice critica. In Romania cel putin, te plictisesti de multe ori pana astepti un autobus care nu merge prin centru, si cand in sfarsit a ajuns in statie trebe sa vina cineva sa te impinga din spate sa mai incapi in el. De aer conditionat nu s-a auzit pe la noi, caci iarna e mai frig ca afara si vara te topesti de caldura din autobuse. Daca esti turist, sau pur si simplu nu-ti cunosti orasul foarte bine, panourile de informare privind circulatia autobuselor, orarul si rutele nu-ti sunt de nici un folos. Am mers pentru prima oara intr-o tara straina, abia vorbind limba si ne-am descurcat din prima, cu ce fel de bilet trebuie cumparat, cum pot sa economisesc bilete, ce metrou/tramvai/autobus trebuie sa iau. Ca sa nu mai spunem de frecventa lor. Am circula in 31 decembrie si 1 ianuarie, zile de sarbatoare, si, indiferent de ora nu a trebuit sa astept mai mult de cateva minute pentru un tramvai. Bilete poti cumpara la orice ora din zi de la automatele de bilete. Metrourile si majoritatea autobuselor circula non-stop. In incinta metroului, in metrou si in tramvaie se da caldura, lumea nu se inghesuie si e civilizata. Nu vine nimeni sa colinde sau sa cerseasca.



Bicicletele

O alta varianta practicata in Budapesta, chiar si la -8grade este folosirea bicicletei. Pistele pentru biciclisti sunt suficiente si merg in paralel cu trotuarul in intreg centrul si chiar intr-un cartier mai marginas in care am fost, au chiar si semafoare proprii pentru biciclisti. In parcarile subterane se pot inchiria biciclete. Exista parcari speciale pentru acestea in multe locuri din centru.

Sortarea deseurilor
Desi nu am ajuns in cartiere rezidentiale, si ne-am petrecut timpul mai mult in centrul orasului, am avut norocul de a observa cum aduna altii gunoiul. Nu am vazut nici un container pentru deseuri menajere, in schimb am vazut pentru: hartie, sticla colorata, sticla incolora, plastic si doze de aluminiu.

Drumul catre Budapesta
Am ales varianta unui autocar, deoarece grevele din decembrie ne-au cam speriat. Orangeways este o firma maghiara, ce ofera curse in intreaga Europa la preturi foarte acceptabile. O calatorie dus-intors Cluj-Budapesta la 98ron. Conditiile oferite ne-au dat pe spate, avand in vedere ca pana acum am calatorit doar cu microbuse de 19locuri. Stewardese foarte dragute, gata oricand sa-ti raspunda la intrebari. Engleza lor cu accent maghiar era adorabila, la fel ca si infatisarea lor. Pe autocar de ofera cafea, ciocolata calda, ceai la distrectie. Se mai poate opta pentru sandwichuri, pepsi si apa plata, la preturi de supermarket (3ron primele si 1.5ron apa plata). Cu toate ca am stat in vama aproape o ora si oprirea din Ungaria a durt mai mult decat au anuntat, am ajuns mai repede la destinatie. Drumul dureaza in jur de 7ore.

Budapesta la 6 dimineata
Putini dezorientati si somnorosi, am coborat din autocar pe la ora 6 la autogara Nepliget. O agitatie incredibila, toata lumea dadea telefoane, multi erau asteptati de prieteni, rude, numai noi doi nu aveam habar unde suntem si in ce directie sa mergem. Lumea a mers intr-o gaura de metrou, hai si noi. Eram pe linia 3 de metrou, linia albastra (culori care ajuta foarte mult la orientare), si dupa 4-5 statii am ajuns in statia Deak Ferenc, unde de intersecteaza cele 3 linii de metrou. Pentru bilete, exista varianta biletelor single 270HUF, pachet de 10 bilete singel, calatorii nelimitate de 24ore in jur de 1500HUF si alte facilitati pentru turisti. Pentru calatoriile de noapte biletele sunt ceva mai scumpe. Biletele se pot achizitiona de la ghiseele din metrou sau de la automatele din fiecare statie. Cel mai impresionant la transportul in comun a fost rapiditatea cu care circula metrourile si tramvaiele si lipsa senzatiei de aglomeratie in ele. Sunt extraordinar de multe indicatoare si panouri de informare, e aproape imposibil sa te pierzi, cel putin in zona centrala.
Din Deak Ferencz ter ne-am plimbat pana la Podul cu lanturi (Lanchid), care arata mai mult decat impresionant inainte de rasarit, cu toate luminile aprinse. Dureaza ca 10 minute sa treci podul in plimbare, admirand Dunarea sub noi si traficul de pe pod. Pe partea orasului numita “Buda” se vede dealul Geler, unde se poate ajunge pe jos sau cu Funicularul (Siklo). Pana la urmatorul pod, de langa insula Margareta (Margit szidet) treci pe langa piata Moscova (Moszkov ter) de unde se poate lua metroul (linia rosie) si tramvaiele 4 si 6. Pe cealalta parte a Dunarii se poate vedea cladirea Parlamentului.

Pe parcursul zile am mai vazut: Vaci ter, Moskova ter, doua din garile din Budapesta,  Mamut Mall, West End Mall si multe din stradutele din districtul VI.

Preturile in Ungaria
Pentru inceput am luat un meniu din Burger King, unde preturile sunt similare cu McDonalds (un meniu aprox. 15ron). In supermarketuri un suc la jumate e cam 3ron, o ciocolata Bounty 1,5ron. Berea locala intr-o crasmulita decenta e 4,5ron, iar un haineken intr-un pub mai selec 15ron. Mancarea in fast-food: shaorma 7ron. Pizza in mall 20ron, ciorba in mall  5ron. Intrarea la un party de revelion de la 50ron.


Ce ne-a impresionat

  • curatenia de pe strazi, metrou etc (nu-ti vine nici macar sa aprinzi o tigara, darmite sa o arunci pe jos)
  • panourile de informare
  • amabilitatea doamnei de la Metrou, care a scos o harta ca sa ne ajute
  • rapiditatea cu care ajung mijloacele de transport in comun
  • oamenii strazii – niste omuleti pasnici care dorm in gurile de metrou, nu deranjeaza pe nimeni, nu cersesc si nu put ingrozitor. Cei din metrou aveau caini, iar cei de sub poduri brad impodobit!!!
  • cladirea Parlamentului
  • arhitectura orasului – toate cladirile par la fel, strazile sunt perfect aliniate, si totusi e imposibil sa te pierzi
  • Four Season Hotel si Hotel Intercontinental
  • Taxi Next, care avea doar masini E class
  • portarul de la Sofitel Hotel, care are taxiuri proprii – S Class, cu soferi imbracati la costum
  • automatele de tot felul – bilete de autobus, sucuri, dulcuri, poze etc
  • aeroportul Ferihegy 2
  • cladirea autogarii

Ce ne-a dezamagit

  • folosirea excesiva a maruntilor si automatele, nefiind obisnuiti cu asa ceva, trebuia sa gasim mereu magazine sa shimbam bani
  • nu sunt artificii “oficiale” de Revelion, se cumpara de pe strada si fiecare le foloseste dupa bunul plac
  • boschetarul care-si facea treburile foarte personale in metrou


Intotdeauna am indragit animatiile Pixar, dar filmul asta le-a intrecut pe toate. Mai am putin si dau in nebunia copiilor de-am cumpara aproape orice prostioara apare cu acest personaj. M-am abtinut insa, din cauza preturilor care mi se par cel putin exagerate. Mai sus gasiti un filmulet cu “the real thing”, o jucarie care cu siguranta ar fi fost cel mai frumos cadou de anul asta. In filmuletul de mai jos sunt toate aventurile colaterale filmului.

Ideea unei astfel de calatorii a pornit de la un autocar pe care l-am vazut parcat in autogara Napoca, in vara acestui an, cand ne pregateam sa ajungem in Voineasa. Ne-a abordat atunci un neo-zeilandez care vroia sa ajunga in Budapesta si cerea indicatii. Cum n-am fost niciodata “dincolo” cu un autocar, am cautat informatii pe panourile de acolo. Erau doua curse de Budapeta in seara respectiva, si turistul a ales-o pe cea mai ieftina, oferita de Orangeways. Cand am auzit de o calatorie de 11euro am inceput sa ne punem intrebari in legatura cu preturile reale care ar trebui cerute in Romania, avand in vedere conditiile de transport. In pretul biletului sunt incluse bauturi de genul: cafea, ciocolata calda, cappucino, ziare si in unele ocuri intenet wireless. De asmenea, din autocar se pot achizitiona bauturi racoritoare din gama pepsi, este tv cu casti pentru fiecare pasager, baie etc. Drumul dus-intors de persoana este 98Ron, rezervarea se poate face direct de pe site sau la unul din partenerii din Cluj. Noi am ales a doua varianta, prin Smiley Travel, fara sa platim nimic in pus fata de pretul de pe site.
Poate va intrebati de ce am ales varianta Budapesta de Revelion? In primul rand, combinatia dintre lipsa de timp, dorinta de o vacanta ieftina si ceva inedit se combina perfect. La un pret de sub 100euro/persoana pot sa ma laud ca fac Revu’ dincolo :P . Suntem destul de satui de party-uri acasa, cabane, schi si altele de genul. Astea se pot face oricand, cu aceiasi prieteni, dar focurile de artificii si atmosfera de acolo numai peste un an am mai pute-o trai.

Planuri pentru Budapesta
Se poate alege varianta unui Trip-planner care are destul de multe optiuni in ceea ce priveste preferintele, de la numarul de persoane, sexul acestora, varianta “cumplu”, romantic, sportiv, cultural, istoric, etc.

Pentru viitor, o sa retinem posibilitatea unei croaziere pe Dunare, unde, pentru 26.000HUF (in jur de 400ron) oferta cuprinde: muzica folk, muzica live, dansuri din buric, welcome-drink, sampanie,  3 feluri principale de mancare servite la lumina lumanarilor si bautura all-inclusive. Se poate alege intre varianta “restaurant”,  “salon” si “pub”. Cred ca ar fi potrivit sa amintesc aici ofertele restaurantelor din Cluj care depasesc 400ron/pers, fara a avea meniu all-inlusive pentru bauturi.

Pentru obiectivele de vizitat, ne inspiram din filmuletul de mai jos si “Budapesta-ghid turistic” editura AdLibri (25ron). Ghidul pe care l-am ales mentioneaza mijloacele de transport in comun din apropierea fiecarui obectiv prezentat, se axeaza atat pe partea culturala si istorica, cat si pe distractii, timp liber, barui, cafenele etc. Ofera 6 harti foarte detaliate alea centrului si imprejurimilor, harta mijloacelor de transport in comun etc.

Pagina următoare »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.